ROMÂNIA s-a alăturat EPOS ERIC în calitate de membru oficial

România s-a alăturat Consorțiului pentru Infrastructura Europeană de Cercetare destinată Sistemului European de Observare a Plăcilor tectonice (EPOS ERIC) ca membru oficial, în cadrul celei de-a 8-a reuniuni a Adunării Generale a EPOS ERIC, organizat în perioada 15-16 decembrie 2020.

Înfiintat în 2018, EPOS ERIC are ca membri fondatori Italia (statul gazdă), Belgia, Danemarca, Franța, Norvegia, Portugalia, Slovenia, Țările de Jos și Regatul Unit. Până în prezent, este constituit dintr-un număr de 14 de țări membre, astfel alăturându-se: Grecia, Islanda, Polonia, România și Elveția care participă în calitate de observator.

EPOS ERIC asigură un nivel adecvat pentru schimbul de cunoștințe și date de specialitate între statele membre, integrarea într-o infrastructură paneuropeană a echipamentelor și instalațiilor de cercetare și monotorizare a fenomenelor aferente Stiințelor Pamântului (cutremure, erupții, tsunami etc) ce permit o mai buna cercetare și intelegere a proceselor fizice și chimice ale Pământului.

Participarea României la EPOS ERIC este deosebit de importantă, având în vedere că țara noastră este situată într-o zonă seismică activă, iar de-a lungul istoriei ne-am confruntat cu seisme puternice (ex. 1977, 1940, 1916 etc.) care au dus la pierderi omenești și au generat numeroase pagube materiale cu impact economic și social.

INCDFP, în calitate de reprezentant tehnic, contribuie alături de alte entităti românești din domeniul Științelor Pământului la facilitarea accesului la datele de observație a infrastructurilor de cercetare națională, oferind Servicii Centrale Tematice (TCS), astfel:

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului – INCDFP:

• TCS Seismology (Rețeaua Seismică Națională - RSN INFP)
• TCS Near Fault Observatoy (Observatorul Seismologic Vrancea)
• TCS GNSS Data & Products (Reţeaua de staţii GPS/GNSS permanente)
• TCS Anthropogenic Hazard (Seismicitate indusă)
• TCS Multi-Scale Laboratories (Laboratoare multidisciplinare)

INCD pentru Geologie și Geoecologie Marină – GeoEcoMar:

• TCS GNSS Data & Products (Rețeaua GNSS “GeoPontica”)

Institutul Geologic al României – IGR:

• TCS Geomagnetic Observations (Observatorul Geomagnetic Surlari)

INCD în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă URBAN INCERC:

• TCS Seismology (Rețea Seismică)

Universitatea Tehnică de Construcții București – UTCB:

• TCS Seismology (Rețea Seismică)
• TCS Multi-Scale Laboratories (Laboratorul de Inginerie Structurală)

Universitatea din București – Facultatea de Geologie/Facultatea de Fizică:

• TCS Anthropogenic Hazard (Date geofizice și geologice)
• TCS Multi-Scale Laboratories (Laboratorul Paleomagnetic)
• TCS Geological Information & Modeling (Modele geologice)

Institutul de Geodinamică “Sabba S. Ștefănescu”:

• TCS Near Fault Observatoy (Rețea de observatoare Geodinamice)

Alături de INCDFP, alte 6 entități romanesti, având expertiză în domeniul Știintelor Pământului, formează un consorțiu roman ce asigură contribuția la activitățile EPOS ERIC, prin realizarea și dezvoltarea unei infrastructuri distribuite la nivel național (INCD pentru Geologie și Geoecologie Marină – GeoEcoMar, Institutul Geologic al României – IGR, Universitatea din București – UB, Facultatea de Geologie/Facultatea de Fizică, INCD în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă URBAN INCERC, Universitatea Tehnică de Construcții București – UTCB, Academia Română, Institutul de Geodinamică “Sabba S. Ștefănescu”).

Care sunt avantajele participării României la EPOS ERIC?

• Inițierea de cercetări inovatoare pornind de la accesul prioritar la serviciile EPOS;
• Participarea la proiecte internaționale în calitate de partener sau coordonator;
• Accesul la Servicii Tematice (TCS) de Seismologie, GNSS, Seismicitate indusă, etc., incluzând aici și accesul la facilitățile experimentale;
• Accesul la Servicii Integrate (ICS) pentru căutarea, descărcarea, vizualizarea și procesarea datelor standardizate și validate din punct de vedere al calității;
• Creșterea semnificativă a complexității și calității cercetărilor legate de structura Pământului având ca rezultate realizarea de soluții de alarmare si protecție seismică;
• Îmbunătățirea modului de prezentare a datelor, produselor și serviciilor către diversele grupuri de utilizatori și beneficiari finali;
• Crearea de conexiuni cu alte rețele și infrastructuri din domeniul Științelor Pământului, aici menționând științele marine, spațiului și ale mediului înconjurător, etc.